FAQ

Pamięć i tożsamość. Zabytki kultury materialnej z Listy światowego dziedzictwa UNESCO  w Rumunii (krótka prezentacja tematu)

Publication date: 17.09.2014

Culture Management, 2014, Volume 15, Issue 3, pp. 303 - 319

https://doi.org/10.4467/20843976ZK .14.021.2312

Authors

Ewa Kocój
Institute of Culture, Jagiellonian University
ul. prof. Stanisława Łojasiewicza 4, 30-348 Kraków, Poland
All publications →

Titles

Pamięć i tożsamość. Zabytki kultury materialnej z Listy światowego dziedzictwa UNESCO  w Rumunii (krótka prezentacja tematu)

Abstract

Memory and Identity. Tangible cultural heritage from the UNESCO World Heritage List in Romania (a short presentation)

In recent years the Romanian cultural heritage has been gaining more and more interest from European scholars. It is understandable, since the turn of the 20th and 21th century is regarded as the moment of the explosion of interest in the subject of heritage and collective memory. Romania, which in the time of Communist regime was a “stronghold” on the border of the East and West, can still boast unknown and unresearched monuments, which provide a lot of new information on Byzantine and post-Byzantine culture, as well as on the cultures of ethnic and religious minorities living in this country.
This article presents the characteristics of cultural heritage management in Romania, as well as the most important institutions dealing with this. Tangible cultural heritage listed as UNESCO World Heritage Sites are presented, e.g. the painted orthodox churches and monasteries of Bukovina, the wooden churches of Maramure, the Dacian Fortresses of the Orăştie Mountains, and the fortified churches in Transylvania. The discourse around these monuments in the Romanian culture is also briefly commented on. It revolves around the ancient settlement myth referring to the Dacian heritage, the orthodox faith understood as fidelity to original Christianity and, gradually, the multicultural heritage of other ethnicities so strongly inhabiting the Romanian territory. It shows that Romania, just like other European countries, has the need to present its history through tangible heritage and emphasizing the Dacian-Roman and Orthodox identity, as well as the need to create new narrative and new post-communist countenance, with a clearly  emphasized aspect of a multicultural country inhabited by various ethnicities and religions.

References

Anghel G., Cetaţi medievale din Transilvania, Bucureşti 1972.
Baboş A., Tracing a Sacred Building Tradition, Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramureş until the turn of the 18th century, Norrköping 2004.
Baboş A., Three Centuries of Carpentering Churches, a Chronological Approach to the Sacred Wooden Architecture of Maramureş, Lund 2000.
Baconscy T.,
Biserici de lemn din Maramureş, Segovia 2009.
Balş G.,
Bisericile lui Ştefan cel Mare, Bucureşti 1926.
Balş G., Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din veacul al XVI-lea, Bucureşti 1928.
Balş G., Inceputurile arhietcturii bisericeşti din Moldova. Discurs cu răspus de Al. Lapedatu, Cultură Naţională, Academia Româna, Discursuri de recepţiune, vol. LX, Bucureşti 1924.
Betea R., Biserica de lemn din Deseşti. The Wooden Church in Deseşti. L’eglise en bois de Deseşti, Cluj-Napoca 2007.
Betea R., Tâmpla bisericii de lemn din Deseşti, www.istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_14/5_raluca_betea.pdf [odczyt: 15.05.2014].
Biserica Mănăstirii, http://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=2716&nf=2 [odczyt:23.05.2014].
Biserica Sf. Arhangheli (Rogoz), www.cimec.ro/Monumente/unesco/UNESCOro/Album/BisLemn/Rogoz/Rogoz.htm [odczyt: 3.06.2014].
Biertan. Biserica Fortificată, http://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=313 [odczyt:13.05.2014].
Boia L., Rumuni – świadomość, mity, historia, tłum. K. Jurczak, Kraków 2003.
Brătulescu V., Pictura Suceviţei şi datorea ei, „Mitropolia Moldovei şi Sucevei” 1964, nr 5–6, s. 206–228.
Bud T., Date istorice despre protopopiatele, parohiile şi mănăstirile române din Maramureş din timpurile vechi şi până în anul 1911, Gherla 1911.
Catalui I., Biserici fortificate din judetul Brasov, Braşov 2008.
Castelarea Transilvaniei în secolul al XV-lea – performanţele de cercetare actuale, http://www.ceta ti.medievistica.ro/pagini/Castelani/texte/Castelarea_Rusu/Castelarea.htm [odczyt: 8.06.2014].
Captaian M., Multi cercetatori occidentali vin şi isi rup maşinile prin Munţii Orăştiei ca sa vada cetaţile dacice, http://www.formula-as.ro/2010/924/planete-culturale-30/multi-cercetatori-occi dentali-vin-si-isi-rup-masinile-prin-muntii-orastiei-ca-sa-vada-cetatile-dacice-12598 [odczyt:23.05.2014].
Catalog bisericii horezene, (b.a.), Horezu 2012.
Câlnic (Kelling), http://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=4 [odczyt: 13.05.2014].
Cârstea G., The Văcăreşti Monastery, between reconstruction and oblivion, http://www.masonicforum.ro/?cmd=displaystory&story_id=508&format=html [odczyt: 3.04.2014].
Centrul istoric Sighişoara, http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-patrimoniului-mondial-unesco/93-centrul-istoric-sighisoara [odczyt: 23.05.2014].
Cetatea Sermizegetusa, http://www.cetateasarmizegetusa.ro/istoric.html [odczyt: 29.05.2014].
Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei. Anul înscrierii 1999, COD 906, http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-patrimoniului-mondial-unesco/17-monumente-istorice/unesco/92-cetatile-dacice-din-muntii-orastiei [odczyt: 3.07.2014].
Charkiewicz J., Kocój E., Święci rumuńscy, Hajnówka 2012.
Chrzanowski T., Sztuka Mołdawii [w:] R. Brykowski, T. Chrzanowski, M. Kornecki, Sztuka Rumunii, Wrocław–Warszawa–Kraków 1979, s. 68–97.
CIMEC, http://www.cimec.ro/DespreCIMEC/Scurta-Prezentare.html [odczyt: 10.06.2014].
Crăciunaş Suceveanul I., Bisericile cu pictură exterioară din Moldova (I), „Mitropolia Moldovei şi Suceavei” 1969, nr 7–9, s. 406–444.
Crăciunaş Suceveanul I., Bisericile cu pictură exterioară păstrată parţial, Bisericile cu pictură exterioară din Moldova (II), „Mitropolia Moldovei şi Suceavei” 1970, nr 3–6, s. 133–153.
Cristea S.V.,
Tradiţia căluşului în judeţul Teleorman. De la ritual la spectacol, Craiova 2008.
Derer H.,
Bisericile fortificate ale Saşilor din Transilvania [w:] A. Ioan, H. Derer, Bisericile fortificate ale Saşilor din Transilvania, Bucureşti 2004.
Draco – chipurile de piatra, reż. O. Repede, Romania 2012, DVD, http://dracofilm.blogspot.com/ [odczyt: 6.07.2014].
Drăguţ V., Dragoş Coman – le maître des fresques d’Arbore, Bucureşti 1968.
Fabini H., Universul cetăţilor bisericeşti din Transilvania, Sibiu 2009.
Galusek Ł., Jurecki M., Rumunia. Przestrzeń, sztuka, kultura, Olszanica 2008.
Giurchescu A., Cum s-a ajuns de la obiceiul Căluşului la tradiţia Căluşului şi la Capodopera Patrimoniului Central Inmaterial Unesco „Ritualul Căluşuului”?, http://www.muzeultaranului- roman.ro/conferinte/?p=37 [odczyt: 10.04.2012].
Herea G., Palamar P., Pătrăuţi, Suceava 2011.
Hotărâre nr. 90 din 10/02/2010, privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Patrimoniului National, http://mail.cultura.ro/cultura/uploads/files/HG-90-2010-MCPN.pdf [odczyt: 10.02.2014].
Institutul Naţional al Patrimoniului, http://patrimoniu.gov.ro/ro/ [odczyt: 10.06.2014]; HO- TĂRÂRE nr. 593 din 8 iunie 2011 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului, http://patrimoniu.gov.ro/ro/hg-593 [odczyt: 10.06.2014].
Iorga N., Hârtii din Arhiva Mănăstirii Hurezului precum şi din a Protopopiei Argeşului şi a altor neamuri găsite in casele proprietăţii din Brîncoveni, ,,Studii şi documente cu privire la isto- ria românilor”, XIV, Bucureşti 1907, s. 4, http://www.unibuc.ro/CLASSICA/hurezu/cuprins. htm [odczyt: 10.05.2014].
Jurczak K., Dylematy zmiany. Pisarze rumuńscy XIX wieku wobec ideologii zachowawczej. Studium przypadku, Kraków 2012.
Kocój E., Koniki w obrzędowości dorocznej w rumuńskiej tradycji ludowej [w:] Świat Lajkonika. Konik na świecie, A. Szoka (red.), Kraków 2014, s. 154–166.
Kocój E., Pamięć starych wieków. Symbolika czasu w rumuńskim kalendarzu prawosławnym, Kraków 2013.
Kocój E., Rumuński rytuał căluşari – między zapomnieniem sensu a przetrwaniem struktury [w:] Praktykowanie tradycji w społeczeństwach posttradycyjnych, J. Hajduk-Nijakowska (red.), seria PTL „Archiwum Etnograficzne” 2014, t. 54, s. 248–262.
Kocój E., Świątynie, postacie, ikony. Malowane cerkwie i monastyry Bukowiny Południowej w wyobrażeniach rumuńskich, Kraków 2006.
Kocój E., The damned of the Last Judgment or what the Romanians paint in the Orthodox icons (historical and contemporary cultural contexts), „Journal for the Study of Religions and Ideologies”, vol. 12, issue 35, Summer 2013, s. 86–108.
Kocój E., The Romanian ritual of căluşari – between an obsolete meaning and a preserved structure, „Anthropos” 2013, nr 108(2), s. 565–575.
Kocój E., Zapomniane dziedzictwo, czyli o ludowych nazwach miesięcy okresu jesienno-zimowego w Rumunii, „Zarządzanie w Kulturze” 2013, nr 14, z. 3, s. 263–279.
Kowalski K., O istocie dziedzictwa europejskiego – rozważania, Kraków 2013.
Leahu G., Distrugerea mănăstirii Văcăreşti, Bucureşti 1996; Mănăstirii Văcăreşti, http://www. crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-vacaresti-87587.html [odczyt: 2.09.2013].
Luncani – Piatra Roşie, http://www.mcdr.ro/?page_id=2785 [odczyt: 1.07.2014].
Mănăstirea Horezu, http://www.cimec.ro/Monumente/UNESCO/UNESCOro/Album/Horezu/ Horezu/Horezu.htm [odczyt: 23.05.2014].
Man G., Biserici de lemn din Maramureş, Baia Mare 2007.
Ministerul Culturii, http://www.cultura.ro/ [odczyt: 4.06.2014].
Miu L., Badea E., Research form conservation and restoration of movable cultural heritage. Advanced techniques leather and parchement. The Romanian case, http://exchange.kumid.eu/ pdf/miu_and_badea.pdf [odczyt: 1.05.2013].
Murus dacicus, http://www.enciclopedia-dacica.ro/?option=com_content&view=article&id=773& Itemid=452 [odczyt: 5.07.2014].
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, http://www.mcdr.ro/?page_id=2785 [odczyt: 3.07.2014].
Muzeul Naţional de Artă al României, Galeria Naţionala – Lapidariu, http://www.mnar.arts.ro/ Lapidariu [odczyt: 6.03.2014].
Patrimoniu – prezenţe româneşti pe listele Patrimoniului Mondial material şi imaterial, http://www.mae.ro/node/1614 [odczyt: 1.05.2014].
Patterson J., Wooden Churches of the Carpathians. A Comparative Study, New York 2001, s. 105; Biserica „Sfânta Paraschiva” (Deseşti), http://www.cimec.ro/Monumente/UNESCO/ UNESCOro/Album/BisLemn/Desesti/Desesti.htm [odczyt: 3.06.2014].
Plăiaşu C., Apocalipsa bisericilor fortificate săseşti este de neoprit. Historia, http://www.historia. ro/exclusiv_web/general/articol/apocalipsa-bisericilor-fortificate-sasesti-este-neoprit [odczyt: 9.06.2014].
Podlacha W., Malowidła ścienne w cerkwiach Bukowiny, Lwów 1912.
Pop-Bratu A., Pictura murală maramureşeană, Bucureşti 1982.
Pop I., Biserica „Sf. Cuvioasă Paraschiva” din Poienile Izei, Iaşi 2008.
Popa C., Monumente medievale din Oltenia, Bucureşti 2011.
Porumb M., Un veac de pictură românească din Transilvania, sec. XVIII, Bucureşti 2003.
Porumb M., Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania, sec. XIII–XVIII, Bucureşti 1998.
Programul Multianual de Cercetări Arheologice din Munţii Orăştiei, finanţat de către Ministerul Culturii din România şi coordonat de către Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, http://www.cetati-dacice.ro [odczyt: 3.07.2014].
Puşcaşu V., Actul de ctitorie ca fenomen istoric în Ţara Românească şi Moldova până la sfârşitul secolului al. XVIII-lea, Bucureşti 2001.
Romania, http://whc.unesco.org/en/statesparties/ro [odczyt: 2.09.2013].
Rezervaţia biosferei Delta Dunării, http://www.ddbra.ro/rezervatia/delta-dunarii/populatie/patrimoniul-cultural-al-populatiei-din-rezervatia-biosferei-delta-dunarii-a906 [odczyt: 10.05.2014].
Transylvania village sites with fortified churches, http://www.cimec.ro/Monumente/unesco/ UNESCOen/indexTrans.htm, CIMEC, 2002–2003 [odczyt: 10.07.2014].
Vătăşianu V., Istoria artei feudale în Ţările Române, vol. I, Bucureşti 1959.

Information

Information: Culture Management, 2014, Volume 15, Issue 3, pp. 303 - 319

Article type: Original article

Titles:

Polish:

Pamięć i tożsamość. Zabytki kultury materialnej z Listy światowego dziedzictwa UNESCO  w Rumunii (krótka prezentacja tematu)

English:

Memory and Identity. Tangible cultural heritage from the UNESCO World Heritage List in Romania (a short presentation)

Authors

Institute of Culture, Jagiellonian University
ul. prof. Stanisława Łojasiewicza 4, 30-348 Kraków, Poland

Published at: 17.09.2014

Article status: Open

Licence: None

Percentage share of authors:

Ewa Kocój (Author) - 100%

Article corrections:

-

Publication languages:

Polish